Laserterapia

Laserterapia este un procedeu terapeutic de aplicare directa sau indirecta a radiatiei electromagnetice neionizate, coerente, cu lungimi de unda si puteri nominale de emisie variabile si doze totale absorbite de tesutul gazda. Laseracupunctura este o terapie medicala complementara care utilizeaza atat resursele terapiei laser de joasa energie, cat si pe cele ale tehnicilor acupuncturale si pe cele ale medicinei de reglaj bioenergetic. Articolul reprezinte aplicabilitatea practica a acestor metode terapeutice si cadrul regulator international al acestor activitati.  

LASER este acronimul de la Light Amplificationby Stimulated Emission of Radiation. Lumina (radiatia) laser este o singura culoare (monocromatism), care are o emisie fotonica coordonata (coerenta), concentrata pe o suprafata foarte mica (polarizare, paralelism). Efectul laser se obtine cand fasciculul emis de atomi in stare excitate (atomi care au absorbit o cantitate de energie) este monocromatic, stimulat si coerent. Lumina conventionala este o mixtura de culori emisa in toate directiile. Radiatia laser poate fi emisa in mod continuu sau pulsat. Lungimea de unda a radiatiei laser depinde de mediul care este excitat (solid, gazos, colorant, semiconductor etc.).
Emisia stimulata se obtine cand un foton ciocneste un atom sau o molecula de acelasi tip, iar in urma acestei interactiuni se emite un foton. Toti fotonii emisi in urma unei astfel de interaactiuni au aceeasi lungime de unda, sunt emisi in aceeasi directie si au aceeasi faza unul fata de celalalt.

Laserul este o sursa de radiatie electromagnetica neionizanta, radiatie care nu are suficienta energie sa deplaseze electroni din orbitalii externi ai atomului.
Laserterapia (fototerapia laser) este un procedeu terapeutic de aplicare directa (pe tegument, mucoase, endotisular) sau indirecta (prin intermediul fibrelor optice, ghidurilor de radiatie, al micromanipulatoarelor, endoscoapelor etc.) a radiatiei electromagnetice, neionizante, coerente, cu lungimi de unda variabile (200-15.000nm, limita superioara in continua extensie), puteri nominale (optice) de emisie variabile (fractiuni miliWatt – sute si uneori mii de Watt) si doze totale absorbite de tesutul-gazda diferite (2×102-2×106…6×108..20W/m2).

Raspunsul gazdei la actiunea radiatiei coerente monocromatice LASER nu este calitativ diferit de procesele inflamatiei si ale repararii induse prin actiunea diversilor agenti (chimici, fizici, biologici). Diferenta este cantitativa si specifica (in functie de lungimea de unda si puterea cu care s-a efectuat iradierea). Efectele biologice ale radiatiei optice LASER sunt determinate de doua mecanisme de baza: raspunsul la reactiile fotochimice si raspunsul la cresterea temperaturii, determinate de dezexcitatiile non-radiative si disiparea energiei absorbite.

Laserii de putere (Power Lasers) sunt reprezentati de sursele de lumina coerenta de energie medie, inalta si ultrainalta care produc, in functie de puterea optica nominala si energia degajata si pe cea absorbita la nivelul tintei (gazdei):

• efecte fotochimice si fototermice marcate;
• fotocoagularea si vaporizarea tesuturilor;
• ionizarea mediului si formarea de plasma;
• producerea de unde de soc disruptive pentru tesuturile-tinta, cu aplicatii in chirurgia generala, chirurgia oftalmologica, chirurgia ORL, neurochirurgie, chirurgia endoscopica, chirurgia laparoscopica, onco-chirurgie, litotripsie, fototerapie dinamica antitumorala (fotoporfirine), laserterapie dermatologica, cosmetologie si chirurgie plastica si reparatorie, chirurgie vasculara, traumatologie si recuperare etc.

Laserii de joasa putere (Low Power Lasers sau LLLT) sunt reprezentati de surse de lumina coerenta de joasa energie care nu produc efecte termice asupra tesuturilor vii. LLLT nu emite radiatii ionizante, este o terapie nedureroasa, aseptica, atermica, atraumatica, lipsita de efecte adverse sau/si secundare, cu indicatii terapeutice multiple si efecte biologice favorabile demonstrate in studii clinice controlate.
LLLT utilizeaza in scop terapeutic surse laser de mica sau foarte mica putere (500-0,10 mW). Radiatia cu una sau mai multe lungimi de unda (rosu, verde, infrarosu apropiat, infrarosu departat etc.), este aplicata in mod continuu, pulsat sau modulat, intr-o singura tinta sau in mai multe tinte concomitent sau sacadat (baleiaj pe o regiune mai mica (~2 cm2) sau mai mare (10-20 cm2) de suprafata corporala. Dozele de energie radianta sunt absorbite progresiv (2×102-2×104 W/m2), iar efectele fotofizice si fotobiologice sunt diferite de cele rezultate in urma aplicarii pe tesut a surselor lasre de putere medie si mare. Efectele majore ale LLLT asupre organismului sunt: reducerea durerii (dureri acute, cronice sau chiar netratabile), reducerea inflamatiei locale, reducerea edemelor, accelerarea vindecarii plagilor, activarea sistemului imun, activarea sau / si inhibarea unor functii vegetative, biostimulare nespecifica, cresterea sintezei proteice, stimularea neovascularizatiei, stimularea mecanismelor de regenerare reparatorie, stabilirea membranei lizozomale, cresterea fosforilarii si a productiei de ATP, activarea sistemului neuroendocrin etc.
Aplicatiile LLLT sunt multiple: terapia durerii, reumatologie, recuperare medicala, traumatologie, acupunctura, medicina complementara, medicina de “reglaj bioenergetic”, neurologie, medicina interna, ORL, dermatologie si cosmetologie, ginecologie, alergologie.

LASERACUPUNCTURA (LA)

Laseracupunctura (LA) este o terapie medicala complementara care utilizeaza atat resursele terapiei laser de joasa energie (LLLT), cat si pe cele ale tehnicilor acupuncturale si pe cele ale medicinei de reglaj bioenergetic. Combinarea intre energia luminoasa amplificata, avand caracteristici fizice speciale, aplicata modulat in punctele de acupunctura sau in zone cutanate electro-dermice, duce la obtinerea unor rezultate terapeutice benefice, net superioare fiecarei tehnici luate in parte. Efectele biologice principale ale stimularii prin radiatie laser constau in cresterea fluxului sangvin local, cresterea proceselor metabolice locale, actiune antiedematoasa, actiune antialergica, efect bactericid local, stimularea sistemului imunitar etc. De notat ca LA nu este o terapie chirurgicala, nu emite radiatii ionizante, nu produce incalzirea tesuturilor si nu are aefecte adverse sau secundare.

Actiunea acupuncturii se realizeaza prin stimularea (mecanica, termica, electrica, optica etc.) a unor zone cutanate punctiforme – puncte de acupunctura  (AP, acupuncte sau “punctele active ale pielii”) – raspandite pe suprafata invelisului cutanat la nivelul a 14 linii, denumite in mod conventional meridiane (12 meridiane pereche si doua impare), dispuse in axul longitudinal al corpului.

In conceptia traditionala, extrem-orientala, meridianele sunt legate functional de principatele organe interne sau functii ale organismului, purtand energia acestora. Punctele active sunt localizate pe traiectul meridianelor si poarta diferite denumiri simbolice, fiind in numar de aproximativ 360, la care se adauga un numar de inca 300 de puncte cu localizare in afara meridianelor traditionale (AP extrameridian). Profesorul Bossy defineste meridianele ca “linii imaginare” care leaga un anumit numar de puncte ce pot avea anumite relatii intre ele si cu un anumit viscer.

Cercetari experimentale au demonstrat o riguroasa legatura de tip segmentar in structurile nervoase craniene si medulare, inervatia viscerelor si a punctelor considerate in mod traditional corespunzatoare situandu-se la nivelul aceluias segment medular. Dupa Academia de Acupunctura Traditionala Chineza, s-a demonstrat ca punctele active si meridianele lor de legatura sunt in primul rand entitati functionale. Studii de neurofiziologie au demonstrat existenta la nivel cortical si talamic a unor zone receptoare de proiectie a diferitelor zone corporale, organizate intr-o maniera segmentara ce corespunde clasicelor dermatoame cutanate.
Sistemul de Meridiane Acupunctuarale poate fi definit ca un sistem distinct de transfer de semnale ce poate fi  masurat  cu ajutorul unor instrumente electronice. Sistemul acupunctural se suprapune partial si interactioneaza cu alte sisteme, dar nu este o simpla parte a sistemului nervos sau a celui circulator.

Din punct de vedere functional, punctele e acupunctura se iferentiaza e restul tegumentelor prin urmatoarele caracteristici:

• dimensiuni reduse (1-2 mm);
• sensibilitate dureroasa crescuta;
• circulatie locala activa;
• proprietati electrice sistincte;
• proprietati termodinamice active;
• captare distincta a radiotrasorilor;
• legatura cu diferiti centrii nervosi superiori, prezentand relatii somatotopice precise;
• legaturi intre punctele active si diferite organe interne;
• la nivelul punctelor si meridianelor de acupunctura se inregistreaza modificari ale distributiei, formei si intensitatii campului electric.

Inductia electrica a meridianelor este mult crescuta comparativ cu cea a punctelor sau a zonelor inactive. Punctele de acupunctura prezinta densitati superficiale de sarcini, dispuse in mozaic care (posibil) favorizeaza transferul de sarcini de suprafata pe liniile meridiane. Momentele dipolare permanente inregistrate la acest nivel genereaza micro-potentiale spontane, variabile, care genereaza tensiuni electromotoare cu propagarea curentilor la suprafata sau scurgerea lor in interior (Corneliu Moldovan, 1998/2000/2004/2006).

Indicatiile terapeutice ale LA sunt cele stabilite de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) in 1987 (Geneva) pentru practica acupuncturii si a metodelor inrudite la care se adauga cele ale LLLT:

• boli in care durerea este simptomul dominant si boala reumatismala cronica (de exemplu: durerea articulara, durerea vertebrala, cefaleea, nevralgiile, durerea dorsolombara, durerea post-traumatica, durerea post-operatorie, colica biliara, durerea intestinala etc.);
• boli vasculare (de exemplu: arterita, edemele periferice, limfedemul, sindromul Raynaud);
• boli alergice (de exemplu: astmul bronsic, urticaria, rinita alergica, dermatitele alergice).
• Boli neurologice (de exemplu: nevralgiile, pareza faciala, nevralgia sciatica, monoplegia tranzitorie, nevralgia rtigeminala, parezele post-AVC);
• boli ale unor organe de simt (de exemplu: rinita si rinosinuzita cronica, hipoosmia, hipoacuzia de perceptie);
• boli cu predominanta functionala (de exemplu: gastrita si boala ulceroasa gastroduodenala, colopatia cronica, dischinezia biliara, astmul bronsic, hipertensiunea etc.);
• boli ginecologice (de exemplu: anexita cronica, boala polichistica ovariana, sindromul premenstrual, dispareunia etc.);
• boli post-traumatice etc.

Contraindicatiile sunt limitate si formal se refera la:

• femeia gravida in primul trimestru de sarcina;
• bolnavii de cancer sau TBC cutanat;
• bolnavi cu dermatite infectioase cutanate;
• bolnavi cu cardiopatii severe, tulburari de ritm si de conducere a inimii, purtatori de “pacemarker” cardiac;
• etilismul cronic, starile depresive severe si schizofrenia.

Masurile speciale de protectie la aplicarea LLLT si LA se refera numai la portul ochelarilor de protectie (pentru pacient si operator) si in anumite cazuri (multisisteme laser aplicate concomitent), conditii de ventilatie si aerisire speciala a spatiului de lucru.

Aplicatii laser in medicina si biologie

Articol: Prof. Dr. Moldovan Corneliu
Publicata in revista “medic.ro”